Inteligenţa artificială
Cineva spunea odată că în curând, un computer va câştiga un premiu Nobel, şi, glumea sperând că nu va fi premiul Nobel pentru Literatură. Inteligenţa artificială e o posibilitate reală, însă nu este chiar clar când va fi ea. Prin anii ‘60 erau entuziaşti cercetătorii din acest domeniu, însă şi-au dat seama repede că rezultatele cercetării erau departe de ceea ce este inteligenţa.
Însă timpul a trecut, iar calculatoarele devin din ce în ce mai performante în celebra scară exponenţială a lui Moore, care prezice (dacă va rămâne valabilă, cum a fost în ultimii 40 de ani) că în 15-20 de ani, microprocesoarele vor avea putere de calcul mai mare decât a creierului uman.
Ce se va întâmpla după asta? Calculatoarele vor putea crea singure alte calculatoare mai performante, într-un ciclu din ce în ce mai rapid. Unii prezicători ai viitorului numesc asta “singularitate”, adică nu se poate spune ce va urma, deoarece schimbările vor fi extreme în timp foarte scurt. Dintr-o dată vom afla cum să călătorim instant între o stea şi alta şi secretele vieţii? E greu de spus.
O variantă ar fi stabilizarea cunoaşterii la un anumit nivel, care nu poate fi trecut nici măcar de gândirea unui supercomputer, o barieră pentru care ar fi nevoie de materia dintr-o întreagă galaxie să fie pusă la lucru ca să fie trecută.
Sau, dacă intrăm în science-fiction, ar putea exista o răscoală a computerelor (”roboţilor”) împotriva omenirii.
În orice caz, vom avea timpuri interesante. Apropo, cică se spune că un blestem vechi chinezesc este “fie ca tu să trăieşti în timpuri interesante”.
Alte articole:

