Despre uraniul din Ciudanoviţa

Ziarul Financiar ne vorbeşte într-un articol despre Ciudanoviţa un sătuleţ din Judeţul Caraş-Severin, unde a fost o mină de uraniu. Mina s-a închis, dar radiaţii în zonă tot există.

Subiectul are ceva interes, reporterii au încercat, dar partea ştiinţifică este foarte deficitară.

În primul rând tot vorbesc despre radioactivitate în zonă, dar nu spun şi ei care e valoarea radiaţiilor gama în zonă, că se pot măsura, nu e nevoie decât de un contor Geiger.

Este mai ridicată decât în restul judeţului? Este periculoasă peste tot, sau doar pe lângă mine?

Nu există în articol răspunsuri la aceste întrebări, lăsând totul într-o aură de mister, de parcă ar vâna fantome, nu radioactivitate.

Trecem mai departe şi vedem că ne spune şi ceva background ştiinţific (mai exact o singură frază) despre uraniu şi radioactivitate:

Radioactivitatea uraniului se injumatateste in cateva miliarde de ani, asa ca la Ciudanovita atinge in continuare cote alarmante.

Însă, într-o singură frază au reuşit să facă TREI greşeli:

1. “Radioactivitatea uraniului” nu se înjumătăţeşte. E tot aceeaşi, se înjumătăţeşte cantitatea de uraniu, prin fisionare spontană. Acel timp se numeşte timp de înjumătăţire şi reprezintă timpul după care mai există doar jumătate din cantitatea iniţială de material radioactiv.

Adică dacă am 10 kg de o substanţă cu timp de înjumătăţire de 1 zi, mâine voi avea 5 kg din acea substanţă şi poimâine 2.5 kg şi tot aşa, substanţa transformându-se în alte elemente prin fisiune, eliberând şi energie sub forma de radiaţie. În centrale nucleare, această energie este transformată în electricitate.

2. Uraniul nu are un singur izotop, ba are chiar 33 (vezi pagina wiki) şi fiecare din aceşti izotopi are propriul timp de înjumătăţire, variind de la 60 nanosecunde pentru 220U până la 4 miliarde de ani pentru 238U. În natură, uraniul se găseşte ca un amestec de izotopi, printre care cel mai mult fiind 238U.

3. Cu cât timpul de înjumătăţire este mai mare, cu atât radiaţiile emise sunt mai mici, deci izotopului care are timpul de înjumătăţire de miliarde de ani aproape că nici nu poate fi simţit şi clar nu este de vină pentru radiaţiile din zonă. Însă, un izotop care are timpul de înjumătăţire de o săptămână, te va iradia foarte repede.

De aceea, nu izotopul cu miliardele de ani (238U) e cel care emite radiaţii multe, ci izotopii care au vieţi mai scurte, ca 234U (timp de înjumătăţire de 250.000 de ani), transformându-se în radon (izotopul 222Rn), o substanţă foarte periculoasă (cu timp de înjumătăţire de 3,8 zile) şi care este cea care produce cancer de plămâni la lucrătorii din minele de uraniu.

Însă izotopul de uraniu 238U nu este nici el deloc sigur, fiind toxic. Adică dacă-l înghiţi, te va omorî cum o face şi arsenicul şi nu datorită radiaţiilor sale.

Alte articole:

  • Găurile negre, Large Hadron Collider şi şaormarul
  • Despre acest blog
  • Ştiinţă economică în parcul IOR
  • Zece citate despre patrioţi şi patriotism
  • Corneliu Baba şi Partidul Comunist
  • WordPress database error: [Table './mcworld_blog/blog_comments' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed]
    SELECT * FROM blog_comments WHERE comment_post_ID = '91' AND comment_approved = '1' ORDER BY comment_date

    Lasă un răspuns