Un argument pentru teoria continuităţii căruia i se dă mare importanţă în istoria noastră este cel al numelor de râuri păstrate din antichitate.

Eu spun că aceste nume nu dovedesc o continuitate a românilor, ci doar că tot teritoriul nu a fost pustiu, că a fost locuit în continuu de cineva. De cine, e greu de spus: majoritatea numelor de râuri nu prezintă semne că ar fi fost în română încă din antichitate, deci ar fi putut fi păstrate de alţii şi împrumutate de noi.

De exemplu, transformarea “a”-ului în “o” în Olt nu se poate explica nicidecum în română, dar este acceptabilă în limbile slavice. Se poate ca noi să-l fi luat de la slavi, care au luat numele de la daci.

Numărul de râuri despre care se crede că sunt antice mai este umflat uneori cu râuri precum Ordessos - Argeş (numele actual pare a fi peceneg) sau Hierasus - Siret, ale cărui nume antice probabil că nu au nimic de-a face cu numele din prezent.

De fapt, numărul de nume de râuri nu spune nimic despre continuitate: bulgarii au chiar mai multe nume antice de râuri păstrate, dar nu se poate vorbi de o continuitate bulgărească în Balcani: se ştie că slavii au venit prin secolul VII-VIII şi au împrumutat numele de la tracii, grecii şi latinii pe care i-au întâlnit în Bulgaria de azi.

Însă există un râu al cărui nume românesc este foarte probabil păstrat din antichitate: Dunărea. Acest nume al fluviului nu a fost împrumutat de la slavi, unguri sau nemţi, iar forma permite existenţa unui nume antic “Donaris” din care să fie derivat.

Numele acesta este dovada că ideea că românii să fi trăit pe undeva prin Albania, Macedonia sau prin nordul Greciei este foarte improbabilă: nimeni nu ar fi păstrat numele unui râu aflat la aşa mare depărtare.

Dăm câte un punct regiunilor care au şi munţi şi acces la Dunăre: Banat, Oltenia, nord-vestul Bulgariei şi Valea Timocului din Serbia. Căutarea locului de baştină al românilor continuă.

Alte articole:

Acest articol a fost postat la 9 Septembrie 2007 09:32 şi este pus în categoriile română, istorie. Puteţi urmări răspunsurile prin feedul RSS 2.0. Puteţi lăsa un răspuns sau un trackback de pe situl dvs.