Parcul se pare că atrage tot felul de activităţi politice: în acelaşi parc, pe o bancă se găsea un pliant manifest, tipărit mai mult ca sigur de către nişte binevoitori social-democraţi.

Acest pliant ne informează că alianţa PNL-PD e de vină pentru creşterea preţului la benzină. Cine ar fi crezut că Tăriceanu şi ai lui influenţează preţul mondial al petrolului, care s-a dublat în ultimii ani.

Nu aş fi vrut ca primul post să fie despre politică, dar, în fine… Astăzi eram prin parc şi întâmplător aud nişte moşi discutând înflăcărat despre subiecte actuale, mai exact despre România, Uniunea Europeană şi economia noastră mioritică. Printre frânturile de frază care au ajuns la mine se afla “îţi spun eu: ăştia nu vor decât să fim o piaţă de desfacere”. Interesant, acest buzz-word “piaţă de desfacere” este destul de popular şi folosit de aceeaşi categorie de oameni cu “nu ne vindem ţara”.

Însă, din punct de vedere economic este absurd a spune aşa ceva: pentru a fi o piaţă de desfacere, e necesar să produci şi tu ceva. Nu se poate să cumperi un BMW dacă nu ai bani, iar bani nu ai decât dacă produci ceva ca să vinzi în exterior. UE are nevoie să existe o clasă de mijloc în România dacă vor să ne vândă BMW-uri şi brânza lor Camembert.

Apoi, mai este şi o neînţelegere a structurilor UE şi a fondurilor de dezvoltare. O avea UE multe hibe şi capcane, dar aceasta nu este una dintre ele: UE îţi dă bani pentru a începe o afacere care să producă ceva local. Cine are idei viabile şi plan de afaceri detaliat, îi primeşte. Şi aici vorbim de sume mult mai mari decât importurile României din UE: este vorba de zeci de miliarde de €.

OK, începem.